ESTE GUVERNUL AMERICANILOR "HIGH" :))

DOVADA STIINTIFICA, CA MARIJUANA VINDECA CANCERUL

clonarea plantei

tu ai utilizat vreodata marijuana???

NOU DESPRE IARBA

aici

Cele mai importante stiri din mass-media romaneasca despre iarba

(au fost excluse din lista toate acele sute/mii de articole in care expuneau indivizi arestati pentru trafic / consum sau alte acţiuni ce sunt considerate ilegale conform legislatiei actuale)

Studiu -universitatea Complutense din Madrid

Conform unui studiu de ultima ora efectuat de specialistii Universtitatii Complutense din Madrid, in planta de marijuana exista un ingredient activ care reduce tumorile cancerigene.

Cercetatorii au descoperit neasteptatele calitati ale extractului de marijuana, in cadrul unor experimente in care THC, substanta activa din marijuana, a fost administrata unor soareci de laborator care sufereau de tumori cancerigene. Spre surpriza cercetatorilor implicati in acest experiment, rozatoarele carora le-a fost administrat extractul de marijuana, s-au insanatosit aproape miraculos, substanta THC actionand prin reducerea tumorilor si distrugerea celulelor cancerigene printr-un proces biologic denumit autofagie.

“Descoperirea noastra demonstreaza inca o data ca dozele sigure de THC administrate in cadrul unui proces terapeutic, se pot aplica in faza experimentala si unor oameni suferinzi de diverse forme de cancer”, declara Guillermo Velasco, seful echipei de cercetatori spanioli, in cadrul unui interviu publicat in prestigiosul Journal of Clinical Investigation.
Velasco si echipa sa au analizat in premiera mondiala evolutia a doua tumori apartinand a doua persoane care sufereau  de o forma foarte agresiva de cancer la creier. In cele doua cazuri, celulele canceroase analizate au aratat semne de autofagie, dupa tratamentul cu THC. Cercetarile anterioare asupra efectului substantelor canabinoide asupra obezitatii s-au dovedit un esec, in contrast, pe frontul luptei impotriva cancerului, extractele din marijuana tind sa devina un medicament revolutionar.

sursa:foxnews

descifrarea secvenţei de ADN a cânepei indiene - marijuana

O companie de biotehnologie a încheiat, de curând, descifrarea secvenţei de ADN a cânepei indiene - marijuana (Cannabis sativa). Datele i-ar putea ajuta pe cercetători să planteze varietăţi de cânepa care nu conţin cantităţi mari de tetrahidrocanabinol (THC), substanţa chimică psihoactivă din plantă. Scopul este acela de a maximiza producţia altor compuşi din cânepă, care au beneficii terapeutice.

Kevin McKernan, fondatorul şi şeful executiv al companiei Medicinal Genomics, susţine că marijuana conţine 84 de alţi compuşi chimici, care ar putea fi utili în combaterea durerii sau chiar pot ajuta la restrângerea tumorilor. Dar legile împotriva marijuanei îi împiedică pe cercetătorii din multe state să cultive şi să studieze planta.


McKernan, a cărui companie are un sediu în Massachusetts şi un laborator în Olanda, unde poate preleva în mod legal ADN-ul din plantele de marijuana, şi-a petrecut majoritatea carierei studiind tumorile umane. Având numeroşi prieteni bolnavi de cancer, care îl întrebau despre beneficiile marijuanei în tratamentele lor, el s-a hotărât să studieze proprietăţile vindecătoare ale plantei.


În urma cercetărilor, a descoperit că există deja un medicament, numit Sativex, un derivat din cannabis dezvoltat de o companie farmaceutică din Germania, care tratează spasmele musculare cauzate de scleroza multiplă. Sativex conţine THC şi un alt cannabinoid - CBD, despre care compania susţine că menţine efectele psihoactive ale THC-ului. Medicamentul este disponibil în Marea Britanie, Spania şi Germania şi se află în teste pentru a se stabili dacă are efect în cazul durerilor determinate de cancer.


McKernan susţine că Sativex ar putea fi doar unul dintre produsele farmaceutice care ar utiliza compuşi cannabinoizi pentru o varietate de boli grave.


"Cunoaştem genele care codifică sinteza CBD-ul şi a THC, dar nu cunoaştem genel asociate cu ceilalţi 83 de compuşi. Acum, că am descifrat genomului, vom putea analiza şi alte varietăţi şi apoi vom putea face legătura între proprietăţile acestora şi diferenţele la nivelul ADN", a declarat McKernan.


Deschiderea accesului la aceste date este deosebit de important în cazul unei plante ca marijuana, a menţionat McKernan, deoarece mulţi oameni de ştiinţă şi-ar dori să o studieze în Statele Unite şi în alte ţări, dar nu pot obţine o autorizaţie pentru a o creşte.

lumea incepe sa deschida ochii

Am fost uimit sa vad azi ,un articol despre canepa (canabis sativa) care nu seamana de loc cu celelalte , adica, nu incrimineaza planta. Acest articol l-am gasit pe un site de agricultura care merita respectul omului de rand informatiile sunt mai mult decat utile, va recomand sa cititi .

CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică

Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră (peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte. Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%. 

Conţinutul de fibre în tulpini este influenţat de soi, condiţiile tehnologice şi pedoclimatice. Fibrele au o serie de însuşiri deosebit de valoroase la rezistenţă (la tracţiune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastică şi plastică), capacitate de filare, lungime mai mare decât fibrele de sisal, iută, manilă sau bumbac, care le fac utilizabile într-o serie de domenii: în industria textilă, în industria manufacturieră, în industria automobilelor.

Seminţele de cânepă conţin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloză şi 2,5-6,8% cenuşă. Datorită acestei compoziţii, seminţele de cânepă pot fi utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct în alimentaţie şi la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizează pentru obţinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, săpunului şi a pânzelor ceruite. Sămânţa se utilizează pe scară largă, direct sau în furaje concentrate, în hrana păsărilor (în special în hrana unor păsări exotice: papagali, canari, păuni, etc.).Turtele rămase de la extragerea uleiului se utilizează singure sau în nutreţuri concentrate pentru hrana păsărilor, viţeilor, cailor, oilor, peştilor, etc. – 600 g turte de cânepă echivalează ca valoare nutritivă cu 1000 g boabe de cereale. În hrana vacilor gestante, turtele de cânepă trebuie folosite cu restricţie, deoarece provoacă avorturi.Lemnul de cânepă reprezintă cca 55% din greutatea tulpinii şi conţine peste 50% celuloză. Puzderia rezultată de la extragerea fibrelor sau planta întreagă, se utilizează pentru obţinerea de: hârtie, plăci aglomerate – fonoizolatoare, pentru industria mobilei, mătase artificială, puf pentru izolare fonică între plăcile de rigips. Pleava rezultată în culturile pentru sămânţă este un îngrăşământ deosebit de valoros: 10 t pleavă de cânepă echivalează cu 40 t gunoi de grajd.Frunzele şi inflorescenţele se utilizează în medicină.CÂNEPA PENTRU DROG NU SE CULTIVĂ ÎN ROMÂNIA!Acţiunea narcotică este dată de substanţele produse de perişorii secretoşi aflaţi pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele care învelesc sămânţa. Conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult de la specie la specie. Cel mai ridicat conţinut în astfel de substanţe se găseşte în CÂNEPA INDIANĂ – Cannabis indica, ce cele două forme ale sale: C. indica – subnarcotică şi C. indica – narcotică. Această specie se găseşte cultivată şi necultivată în: India, Iran, Turcia, Siria, Nordul Africii, Orientul Apropiat şi Mijlociu. Se caracterizează prin talie scundă, 1-1,5 m, puternic ramificată, frunze cu foliole înguste şi seminţe mari.Cânepa pentru fibre şi în special Cannabis sativa L. Culta var. italică, din care fac parte şi soiurile cultivate în România şi, în general, în Europa, au un conţinut scăzut în substanţe narcotice şi halucinogene (în cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Această cânepă este formată şi utilizată special pentru producerea de fibre. Se caracterizează prin plante cu talia înaltă, 2,0-5,0 m, neramificată, frunze cu foliole mari, late şi lungi, inflorescenţe semicompacte şi scurte (în special la plantele femele). Acest tip de cânepă se găseşte în Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Franţa şi România. În grupul de substanţe secretate de cânepă, cele mai importante sunt: nacosonul, cannabidiolul, tetrahydrocannabiolul – constituente ale subsanţei din haşiş şi marijuana. Planta de cânepă, în special cea indiană, are capacitatea biosintetică de a produce din acidul canabigerolic – acid cannabidiolic (DCBD), acid cannabidiol (CBD), acid tetrahydrocannabinolic (ATHC), canabinol (CNB) şi acid canabinolic (ACNB).Acidul ACBD şi ATHC predomină în plante până la înflorire, după care se transformă în CBD, CNB şi THC (tetrahydrocannabinol). Pentru ca această transformare să aibă loc în perioada de înflorire, este nevoie de o temperatură medie zilnică de peste 32oC, ceea ce se poate realiza numai în climatele calde ale globului şi mai puţin în condiţiile Europei şi ale României. Ceea ce trebuie ştiut este faptul că spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, prin uscare o parte din THC se transformă în cannabinol (CNB), compus chimic farmacologic inactiv. Transformarea THC în CNB are loc şi în rendzina secretată de perişorii aflaţi pe inflorescenţa plantei femele, ceea ce reduce foarte mult acţiunea narcotică a acestuia.În ceea ce priveşte substanţele narcotice în perioada de vegetaţie, în planta de cânepă au loc două procese: transformarea ACBD în THC şi transformarea THC în CNB, farmacologic inactiv. Primul proces este puternic dependent de lumina şi temperatura ridicată. Al doilea proces se desfăşoară în cadrul transformărilor din plantă în perioada de maturizare.Substanţele de mai sus sunt prezente la toate speciile de cânepă cunoscute la această dată. Conţinutul cel mai ridicat în astfel de substanţe se găseşte în speciile de cânepă indiană (Cannabis indica), cânepa chinezească (Cannabis sinensis), cânepa sălbatică (Cannabis sativa ssp. spontane, înaltă de 0,5-1,5 m şi puternic ramificată). Cânepa cultivată pentru fibre (Cannabis sativa) are un conţinut scăzut în astfel de substanţe.DE CE SE CONFUNDĂ CÂNEPA PENTRU DROG CU CEA PENTRU OBŢINEREA DE FIBRE?Problema drogurilor obţinute din cânepă este pusă la ora actuală în discuţie de către specialişti. În marea lor majoritate, aceştia includ cannabinoidele în grupul drogurilor uşoare (în Franţa nu există nici o restricţie în cultivarea cânepii, iar în Olanda consumul de cannabis este legalizat; odată cu legalizarea, acest consum s-a redus). Trebuie ştiut că prin consumul de cannabis nu se creează obişnuinţă, aşa cum se întâmplă cu alcoolul, cu fumatul sau cu morfina şi heroina obţinute din mac. Important este faptul că pe teritoriul actual al României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi nu a fost utilizată nici măcar accidental pentru drog (nu există nici un document care să ateste acest lucru). Se confundă cânepa pentru drog cu cea pentru obţinerea de fibre textile de mare valoare şi aceasta numai pentru simplul fapt că au denumirea de gen CANNABIS, denumire sub care sunt incluse toate relele şi „pericolele sociale” din România.Este grav că se creează pe tema cânepii situaţii de-a dreptul penibile şi neprofesioniste. Un astfel de caz, redat de mass-media este de-a dreptul penibil prin necunoaştere. S-a descoperit cânepa sălbatică în Dobrogea (de ce numai acum, când cânepa sălbatică există în Dobrogea de sute de ani?!), dar care, chipurile, nu prezintă nici un pericol pentru că „are un conţinut scăzut în THC”, în timp ce un crescător de păsări exotice din Braşov, care cultivă cânepă pentru PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ dintr-un soi ameliorat, necesară în hrana păsărilor, este în pericol de a fi condamnat la ani grei de puşcărie!!! La acest caz se adaugă alte zeci sau chiar sute de cazuri transformate în evenimente de primă mărime de către mass-media.Tratarea cu superficialitate a cânepii sălbatice din Dobrogea este un caz grav de neprofesionalism.Pentru amplificarea evenimentului şi mai ales a meritelor descoperitorilor, la fiecare dintre evenimente se menţionează prezenţa şi valoarea „drogului capturat”, invitând astfel şi pe alţi autori nu la combaterea drogului ci la forţarea obţinerii acestuia în vederea comercializării şi consumului.Apare în momentul de faţă şi un paradox, de altfel specific în ultimii 12 ani de democraţie în România. Pe de-o parte, UE ne oferă avantaje pentru producerea de plante textile (in şi cânepă), guvernul aprobă şi el un program de dezvoltare a culturilor de plante textile (subvenţii pentru sămânţă şi producţie), iar, pe de altă parte, se face ostracizarea tuturor celor care cultivă cânepă în mod organizat şi sub control.Sectorul plantelor tehnice şi, în cadrul lui, plantele textile (cânepa, inul şi bumbacul), prezintă o importanţă deosebită nu numai pentru economia agricolă dar şi pentru ceea ce înseamnă agricultura ecologică durabilă. Pe seama cânepii pot fi relansate o serie de meşteşuguri şi obiceiuri care pot juca un rol determinant în viitoarea strategie de dezvoltare rurală. De aceea, trebuie modificată legislaţia în vigoare cu privire la droguri, în sensul de a fi scoasă de sub interdicţie cultura cânepii pentru fibre (Cannabis sativa L.), rămânând incriminată cânepa indiană (Cannabis indica), specifică pentru producerea de droguri.Este necesar ca legea să pedepsească cu mai mare asprime traficul şi consumul de droguri şi nu producătorii. În acelaşi timp trebuie reglementat modul în care sunt prezentate evenimentele legate de droguri, astfel încât aceste cazuri să nu devină mijloace de publicitate pentru trafic şi consum de droguri. Afirm acest lucru având ca argument faptul că, până la publicarea cazurilor amintite aici, în România nu s-a ştiut că această plantă ar fi o sursă de droguri, deşi România a fost mare cultivatoare de cânepă până în anul 1992.În cazul în care vom continua să privim cultura de cânepă ca pe un inamic public, atunci riscăm să pierdem programe europene de primă mărime, care vor fi luate de alţii. Trebuie să fac precizarea că, în timp ce în Austria se produce bere cu ajutorul cânepii, asemănătoare ca efect cu hameiul), iar suprafaţa cultivată cu cânepă se extinde la mai mult de 8 mii de hectare, în România se doreşte până şi lichidarea celor cca 800 hectare cultivate în prezent (atâtea au mai rămas din cele 40-45.000 ha cu cânepă cultivată înainte de 1992). Cui serveşte acest lucru şi, mai ales, cine are interesul să facă din România o ţară a drogurilor?De ce se vorbeşte despre renaşterea rurală fără a crea baze de relansare a unor activităţi economice specifice?Cânepa cultivată în România este o cânepă specifică pentru producţia de fibre. Argument – vechimea culturii şi valoarea soiurilor de cânepă dioice şi monoice obţinute la S.C.D.A. Lovrin şi S.C.A. Secuieni.

filme cu, despre si pentru fumatori ( part. 1)

>>>Saving Grace

Rolling Kansas

 Homegrown

UTILIZAREA CANABISULUI CA REMEDIU TERAPEUTIC DE LA PRIMELE ATESTĂRI PÂNĂ ÎN PREZENT

Expuneri Medicale, Iulie 2011


 Planta de canabis* este acceptată drept una din primele plante cultivate de om, fapt ce a progresat gândirea umană, iar descoperirile arheologice şi istorice indică prezenţa ei în activitatea omului încă din perioada 8000-6000 î.e.n, iniţial pentru construcţii, îmbrăcăminte şi alimente, iar ulterior integrată pe direcţii spirituale şi medicale, deseori corelate în istoria veche. Prima atestare a utilizării cânepei este atribuită mai des Chinei (unde era desemnată prin termenul ma), fapt ce permitea fabricarea de ţesături, funii, textile, hârtie şi alte produse din fibrele plantei. Canabisul era folosit pe larg inclusiv în scopuri de medicație, fiind introdus şi descris în primul text medical, bazat pe tratament cu ierburi, cea mai veche farmacopeie – Pen Tsao, a imperatorului Chen-Nung, datată cu anul 2737 î.e.n., care a fost larg raspândită ulterior prin tradiţii orale și pusă pe hârtie tocmai în sec. I e.n. Altă documentare despre utilizarea medicală descrie rolul de analgetic, de către fondatorul chirurgiei chineze Hua Tso, care a trăit în anii 110-207 e.n. În India canabisul (denumit bhang) a fost mai larg utilizat, în special în diverse scopuri spirituale şi medicale, începând din 1200-1000 î.e.n. În Atharva Veda (cca 1600 î.e.n.), a patra din Vedele indiene, planta de canabis este referită ca una din cele 5 plante sacre, care scapă de nelinişte şi aduce fericire, fiind atribuită divinităţii Shiva, mai apoi implicată în meditaţiile călugărilor din templele taoiste şi budiste. Utilizarea medicală cunoscută fie prin ingerarea de seminţe, preparări lichide din amestecuri ale plantei femelă (bhang - frunze, ganja - inflorescenţe, charas - reşină), sau inhalarea fumului amestecurilor, era de ajutor în numeroase afecţiuni, astfel că indicaţiile perioadei relevau rolurile de analgetic (în nevralgii), anticonvulsivant (epilepsie, rabie), hipnotic, tranchilizant (anxietate, isterie), anti-inflamator (reumatism), antibiotic (utilizare topică în infecţii ale pielii), antiparazitar, antispasmodic (diaree), stimulator de apetit și încă altele. În Egipt folosirea plantei de canabis pentru tratarea afecţiunilor a fost menţionată în mai multe izvoare, ilustrative fiind Papyrus Ramesseum III - cca. 1700 î.e.n. şi Hearst Papyrus din 1500 î.e.n. Au fost constatate şi interpretate legături religioase ce vizau planta de canabis, după ierogliful citit shemshemet în inscripţiile piramidelor din Memphis din 2350 î.e.n. și pe baza de rămăşiţe vegetale ale seminţelor identificate în sacrofagele lui Akhenaten şi Ramses al II-lea, datarea fiind 1350 şi respectiv 1210 î.e.n. Utilizarea terapeutică a plantei de canabis era cunoscută şi aplicată şi de alte popoare, precum asirienii, la care s-a stabilit o consemnare din timpul domniei regelui Esarhaddon (680-666 î.e.n., scrisă kunnapu) şi la persani în sec.VIII-VII î.e.n, in scrierile zoroastriene, unde era indicată ca shadanaj. În era creştină cunoştinţele despre canabis s-au răspândit prin diverse lucrări ale mai multor medici renumiţi. Grecul Dioscorides, medicul conducătorului roman Nero, a scris în lucrarea sa Materia Medica din anul 70 e.n. despre proprietăţile benefice ale canabisului, cunoştinţe păstrate în marea parte a medicinei vestice peste 1000 de ani. Totodată şi eruditul roman Gaius Plinius Secundus, cunoscut şi ca Plinius cel Bătrân, în lucrarea Naturalis Historia din sec. I e.n. descria rolul canabisului în alienări ale fizicului şi spiritului. Alte texte medicale în care se menţionează caracteristici curative ale plantei de canabis sunt și cele din sec. VIII-IX ale medicilor din Persia şi Siria, Sabur ibn Sahl şi al-Kindi, care au introdus planta în ştiinţele medicale arabe, continuate mai apoi de Avicenna. Canabisul este direct corelat și de spațiul dacic și românesc și este susținut începând cu fumegațiile de cânepă și utilizarea fibrelor pentru textile atestate la sciți și traci de Herodot. Sciții au prezentat continentului european planta de canabis, preluată de la popoare din Asia Centrală în sec. VII î.e.n, încât către sec. I cânepa făcea parte din construcția apeductelor romane, în sec.VI Marea Britanie, Franța, Germania cultivau cânepă pentru țesături, importanță alimentară, flotă, furajere, construcții și în 1215 Magna Carta se scrie pe hârtie din cânepă. Este documentată succint și utilizarea canabisului de Alexandru Lăpușneanu de la apoteca din Bistrița, cultivarea plantei de călugării din mănăstirile Sfânta Vineri și Balica din Iași din timpurile lui Vasile Lupu și folosirea largă domestică și industrială în timpul sec. XIX și începutul sec. XX, fapt continuat de România socialistă, fiind primul exportator în Europa până în 1989. În epoca modernă studiul medical a fost reluat de către medicul irlandez William B. O’Shaughnessy, în articolul ‘On the preparations of Indian hemp or Ghanja’ din 1839, după mai multe cercetări efectuate în Calcutta, unde accentuează caracterul analgetic, anticonvulsivant şi alte aspecte în posibilităţile medicaţiei prin canabis medical. În anul 1845 psihiatrul francez Jacques-Joseph Moreau de Tours, recunoscut drept fondatorul psihofarmacologiei, subliniază în tratatul său mai multe proprietăţi de acţiune şi posibilități terapeutice ale canabisului, cu date din numeroase experimente şi observări, inclusiv pe sine şi studenţii săi. Primul studiu ştiinţific guvernamental al plantei pe direcție medicală a fost realizat în 1860 de Societatea Medicală din Ohio, iar raportul prezentat de R. M’Meens releva o serie de condiţii patologice în care canabisul sa dovedit efectiv, precum în nevralgii, mialgii, dismenoree, convulsii, dureri reumatice, astm, psihoza postpartum, lipsa de apetit şi în alte stări. În 1890, neurologul Sir J.R. Reynolds, care era în același timp medicul reginei Victoria din Marea Britanie, scrie în revista medicală The Lancet despre aplicaţiile în medicină ale plantei de canabis, cum ar fi în insomnii, migrene, tic douloureux, convulsii, depresii şi dismenoree, pe motivul căreia canabisul i-a fost prescris şi reginei Victoria. Către sfârşitul sec.XX în Europa şi Statele Unite deja se produceau în jur de 30 de tipuri de extracte şi tincturi pe baza plantei de canabis de la multiple laboratoare, drept exemplu Merck din Germania, Burroughs-Welcome din Marea Britanie, Parke-Davis şi Eli Lily din SUA şi au fost publicate cca 100 articole şi sinteze în legătură cu aplicaţiile sale pentru tratament. Cunoscutul clinician William Osler, căruia se atribuie întemeierea medicinei moderne, într-o publicaţie din 1915 denotă avantajele preparaţiilor plantei de canabis în mai multe patologii, cu referire specială la disfuncţiile neurologice şi migrenă. O descriere terapeutică se prezintă în lucrarea majoră de medicină practică din 1924 editată de Charles E.M. Sajou, în care se enumeră peste 30 maladii pentru care canabisul se indica primar sau suplimentar.
____________________________________________________________________________________________________________
* Cuvântul canabis are originea etimologică de la sciți și traci, fiind preluat și introdus în circuitul european de grecii antici

Expuneri Medicale, Iulie 2011
Încă din primele decenii ale sec. XX utilizarea canabisului devenea treptat mai puţin răspândită, din mai multe motive, bunăoară apariţia şi dezvoltarea rapidă a preparatelor chimic sintetizate, gradarea şi tipizarea dificilă a soluţiilor canabisului medical, informaţia insuficientă privind constituenţii plantei de canabis şi mecanismele acţiunii acestora ș.a. În paralel, s-au suprapus evenimentele social-politice nefaste ale vremii, așa ca stigmatizarea socială discriminatorie a plantei de canabis în raport cu populaţia mexicană şi cea de culoare în Statele Unite, extinderea afacerii lui Pierre DuPont în SUA, prin dominarea industriei forestiere şi petrochimice, în defavoarea produselor industriale disponibile din canabis etc. Posibilitățile de producție ale canabisului au fost calcultate aproape de 25.000, în studiile publicate în revistele Mechanical Engeneering din 1937 şi Popular Mechanics din 1938, pe când astăzi se estimează cca 200.000 produse pentru care canabisul este materia primă sau parte componentă, foarte important din punct de vedere economic și ecologic. În anii 1930-1950 se derulează campanii media de propagandă prin filme cu scenarii speciale (The assassin of youth – Asasinul tinerilor, The devil weed with roots in hell – Iarba diavolului cu rădăcini în iad şi alte circa 10 producţii), în interviuri radio şi televizate şi în articole din ziare, coordonată de Biroul Federal de Droguri (FBN) prin conducătorul Harry J. Anslinger, din convingeri puritane exagerate și ca politician prohibiționist. Acţiunile sociale şi legislative pentru criminalizarea tuturor activităţilor ce vizau planta erau susţinute inclusiv prin fonduri private, reuşindu-se excluderea canabisului din farmacopeia SUA în 1941 şi interzicerea cercetărilor medicale în 1944, contrar mai multor rapoarte, ca cele de la Academia Medicală din New York, Asociaţia Medicală Americană şi altele. Pe parcursul anilor ’50 în SUA se interzice utilizarea plantei în toate regiunile, ca rezultat al descrierilor publice de subminare timp de câteva decenii, așa precum: drogul cel mai violent, periculos şi adictiv; plantă asociată cu cel mai de temut inamic al ţării; substanţă controlată de comuniştii chinezi împotriva naţiunii americane; toţi utilizatorii de heroină sunt victime ale canabisului ş.a. În 1961, prin intermediul Convenţiei Unice asupra Drogurilor sau Tratatul 406 al Organizaţiei Naţiunilor Unite, reprezentanţii SUA introduc interdicţia pentru utilizarea plantei de canabis pentru 30 ani înainte în majoritatea statelor lumii. Cu toate acestea, din anii ’60 începe a crește consumul recreaţional al canabisului în rândul populaţiei şi în aşa fel se răspândesc pe larg informaţii anecdotale ale beneficiilor medicale, bazate pe care opinia socială treptat se modifică și către anul 1982, din eşantioanele naţionale studiate, se arată că 64% din persoane l-au folosit cel puțin o dată, comparativ cu doar 5% în 1967. Cercetarea canabisului a continuat în Marea Britanie și Canada, iar în Israel s-a descoperit constituentul principal al canabisului Δ9-THC (tetrahidrocanabinolul), mai târziu şi alţi componenţi farmacologici activi, fapt ce a sporit considerabil interesul laboratoarelor din diferite ţări pentru studierea ulterioară, informaţia continuând să crească impunător. După elaborarea în Marea Britanie a raportului Wootton în 1968 şi în Canada a raportului LeDain în 1970, care enunţau lipsa daunelor fizice şi beneficiile utilizării în mai multe condiţii, dezaprobarea cu prohibiţia ia amploare pe plan internaţional. În 1970, în SUA se formează Organizaţia Naţională pentru Reforme privind Legile Marijuanei (NORML), care va fi promotorul principal în dezbaterile cu structurile statului, pe plan juridic şi medical, iar în 1974 apare revista High Times, care cunoaşte succes răsunător, cu subiecte diverse din cultura și industria canabisului, ambele iniţiative fiind foarte active până în prezent. Către 1976 preşedintele Carter al SUA și respectiv mai multe sfere politice, administrative și științifice acceptă și analizează legalizarea canabisului, însă următoarele administraţii ale lui Reagan şi Bush s-au dovedit foarte austere, aşa încât în 1983 se ordona universităţilor distrugerea datelor ştiinţifice adunate încă din 1966. Totuși, în 1985 SUA aprobă prin Food and Drug Administration utilizarea preparatului comercial Marinol (urmat de Sativex ș.a.), primul bazat pe Δ9-THC sintetizat, pentru pacienții bolnavi de cancer și SIDA împotriva grețurilor și pentru stimularea apetitului. În ediţia anului 1987 a manualului Merck de diagnoză şi terapie se relevă că „utilizarea canabisului nu conduce la dereglări de personalitate şi disfuncţii sociale, iar interdicţiile sunt fundamentate politic şi nu toxicologic”. În 1988 se descoperă primul receptor canabinoid, care, împreună cu identificarea în 1992 a primului endocanabinoid sintetizat de organismul uman, au fost descoperiri esențiale, ce au sporit impunător datele despre rolurile şi implicaţiile compuşilor canabisului şi canabinoidelor endogene în homeostaza organismului și în cazul mai multor maladii, inclusiv în tratamentul cancerului. În 1996 statul California votează Propunerea 215 pentru utilizarea canabisului medical în formă naturală şi în 2003 Canada devine prima ţară care aprobă aceleaşi prevederi. La ora actuală canabisul medical este permis în mai multe ţări europene ca Austria, Olanda, Israel, Germania, Elveţia, Belgia şi în 16 state din SUA, în acelaşi timp mai multe ţări sunt antrenate în direcţia legalizării aşa ca Spania, Portugalia, Marea Britanie, Cehia, Norvegia, Brazilia ş.a. Numărul studiilor ştiinţifice se ridică la cel puţin 15.000, majoritatea elaborate în ultimii 25 de ani, canabisul și canabinoidele fiind cercetate cel mai larg considerând specialităţile interesate. Există la fel și organizații pentru suportul legislativ al canabisului așa ca Marijuana Policy Project, un fapt demonstrativ fiind și poziția susținătoare a lui George Soros și altor personalități internaționale, inclusiv din cultură și artă sau din medii academice, pentru depolitizarea și legalizarea controlată a canabisului. Aceasta ar conduce la ajustări benefice în strategiile sociale, juridiciare, de sănătate și economice, toate corelate cu informare adecvată și constantă a societății și implicarea cercetătorilor pentru o dezvoltare și educație corectă și durabilă. Deziderate similare sunt subliniate și în Raportul Comisiei Globale pe Politici de Droguri din Iunie 2011, fiind primul după conținut de acest fel de până acum, în care se evidențiază acțiunile greșite ale guvernelor din multe state ale lumii în controlul substanțelor psihotrope, argumentând inclusiv necesitatea legalizării canabisului medical și industrial. Studierea proprietăților canabisului și componenților săi naturali, omologilor sintetizați sau produșilor similari din organismul uman este reprezentată de mai multe organizaţii internaţionale redutabile de cercetare, centrale fiind International Cannabinoid Research Society, fondată în 1990 în SUA și International Association for Cannabinoid Medicines, fondată în 2000 în Germania. Așadar, prezența canabisului în dezvoltarea medicinei contemporane este evidentă, având de-a lungul timpului un traseu controversat și deloc simplu, dar promițător pe mai departe. Stanislav Grosu

Surse:
Aldrich M (1997) History of therapeutic cannabis. In Mathre ML ed. Cannabis in medical practice Jefferson, NC: Mc Farland, pp.35-55 Earleywine M ed. (2002) Highlights in the history of cannabis. In Understanding Marijuana: a new look at the scietific evidence, New York: Oxford University Press; pp.3-29 Earleywine M ed. (2002) Law and policy. In Understanding Marijuana: a new look at the scietific evidence, New York: Oxford University Press; pp.223247 Frankauser M (2002) History of cannabis in Western Medicine. In Grotenhermen F, Russo E eds. Cannabis and Cannabinoids. New York: The Haworth Integrative Healing Press; pp.37-51 Gieringer D, Rosenthal E, Carter GT (2008) History of marijuana as medicine, Chapter 1. In Marijuana Medical Handbook, Oakland: Quick American Archive; pp.1-11 Global Commission on Drug Policy Report; http://www.globalcommissionondrugs.org/Report [Iun 2011] Grinspoon L (2005) History of cannabis as medicine; www.maps.org/mmj/grinspoon_history_cannabis_medicine.pdf [Mar 2011] Grinspoon L, Bakalar J eds. (1993) History of cannabis. In Marijuana the forbbiden medicine, Yale: Yale University Press; pp.1-23 Guzman M (2003) Cannabinoids: potential anticancer agents. Nat Rev Cancer vol.3: pp.745–755 Herer J (2000) The last days of legal cannabis. In The emperor wears no clothes, Ah Ha Publishing; pp.25-38 Malmo-Devine D (2010) Recent history of cannabis. In Holland J ed. The pot book: A complete guide to cannabis, Rochester: Park Street Press; pp.2735 Merlin MD (2003) Archaeological evidence for the tradition of psychoactive plant use in the Old World Econ Bot; vol.57: pp.295–323 Oișteanu A (2010) Partea I . În Narcotice în cultura română: Istorie, religie și literatură, București: Polirom, pp.17-93 Rosenthal E, Kubby S eds. (2003) Hemp: industrial applications. In Why marijuana should be legal; Thunder’s Mouth Press, pp.43-49 Russo E (2005) Cannabis in India: ancient lore and modern medicine. In Mechoulam R ed. Cannabinoids as therapeutics; Basel: Birkhauser Verlag, pp. 1-17 Russo EB (2001) Hemp for headache: An in-depth historical and scientific review of cannabis in migraine treatment. J Cannabis Therapeutics vol.1; pp. 21–92 Russo EB (2003) Cannabis and cannabis-based medicine extracts: additional results. J Cannabis Therapeutics; vol.3: pp.153–162 Russo EB (2004) History of cannabis as medicine. In Guy GW, Whitlle BA, Robson P eds. Medicinal Uses of Cannabis and Cannabinoids, London: Pharmaceutical Press; pp. 1-16 Sloman L (1998) Reefer madness: The history of marijuana. Part 3: The politics of pot; St. Martin’s Griffin Publishing Soros G (2010) Why I support legal marijuana; http://www.georgesoros.com/articles-essays/entry/why_i_support_legal_marijuana [Mar 2011] Wishnia S (2008) Istoria culturală. În Fratele meu canabisul, Bucureşti: Art; pp.8-37 [Running Press Publishing, 2004, US] Zimmer L, Morgan JP eds. (1997) Marijuana and science. In Marijuana myths, marijuana facts: A review of the scientific evidence, NY: Lindesmith Center; pp.7-17 Zuardi AW (2006) History of cannabis as a medicine: a review. Rev Bras Psiquiatr; vol.28, no.2; pp.153-157

Diverse:
International Association for Cannabinoid Medicines www.cannabis-med.org International Cannabinoid Research Society www.cannabinoidsociety.org Grass (1999), Documentar, Director Ron Mann The union: The bussiness behind getting high (2007), Documentar, Director Brett Harvey

marturie despre eficacitatea marijuanei impotriva cancerului

case din marijuana ( preluat pro-tv)

marijuana (canabis, hemp, grass, canepa) istorie cronica

PRINSI DE UN POLITIST FUMAND IARBA SUB O PARASUTA

CLEARING UP THE CANNABIS SMOKE --- DOCUMENTAR ---

PARTEA 1

PARTEA A II-A

PARTEA A III-A

PARTEA A IV-A

PARTEA A V-A

Berea cu marijuana se comercializeaza in Romania

De marţi, într-un bar din Galaţi, se vinde bere cu aromă de cânepă industrială - marijuana. Importatorul spune că în câteva săptămâni aceasta se va găsi în toată ţara.






Din cânepă se realizează marijuana, un drog interzis în România, care conţine 3% THC (tetrahydrocannabinol), o substanţă halucinogenă. Autorităţile europene au decis însă că berea cu marijuana poate fi comercializată, deoarece cânepa industrială folosită pentru aromă conţine doar 0,3% THC. Cu toate acestea, înainte ca băutura produsă în Cehia să intre pe piaţa din România, i s-au făcut mai multe teste, scrie libertatea.ro. Berea costă 13 lei.

Cupa Canabisului ( canabis cup )

Argumente privind legalizarea drogurilor

cer scuze pentru redirectionare si imi pare rau ca nu imi ofera timpul destul spatiu pentru a traduce toate postarile .

acest site dezvolta cateva argumente de baza care sustin legalizarea marijuanei

http://www.countthecosts.org/

istorie pe scurt

un clipuletz reprezentativ - adecvarul care nu se vrea stiut de catre autoritati

retete de fursecuri

Fursecuri
Ingrediente:
* 1 ceasca cu Unt de Canabis
* 1/2 ceasca de zahar (preferabil pudra)
* 2 cesti faina alba
* 1 pliculet de praf de copt
* 1 lingurita extract de vanilie sau doua pliculete de zahar vanilat.
* 1 ceasca de nuca de cocos rasa fin (optional)

Zaharul se amesteca cu zaharul vanilat si faina se amesteca cu praful de copt.
Untul si zaharul se amesteca bine. Se adauga apoi celelalte ingrediente si amestecul rezultat se framanta cu degetele, ca orice aluat. Aluatul se intinde intr-un strat de cca 1 cm intr-o tava groasa. Cu o furculita se dau gauri in aluat, pentru a nu se face umflaturi in timpul coacerii.

Se coace in cuptor la foc potrivit, pana cand capata o nuanta aurie. (cca 25-30 minute). Se incearca cu o scobitoare, aluatul este copt cand nu se mai lipeste. Se taie in forme de dreprtunghi sau de romb imediat dupa scoaterea din cuptor, dar prajiturelele se scot din tava doar cand se racesc si se mai intaresc.
Se consuma proaspete, dar se pot pastra cateva zile acoperite cu un servet sau pana la 2 saptamani in frigider. Doza uzuala este de 2-3 prajiturele de persoana.


UNT DE CANABIS - CanaButter
Aceasta este baza pentru majoritatea retelor care vor urma. Untul este cea mai buna grasime pentru extragerea THC, dar la fel de bine se poate folosi Ulei de Masline sau de Floarea-soarelui.

Dozare 1.5 - 7 grame de "boboci" ( 1,5 in cazul soiurilor etichetate, 7 in cazul "salbaticiunilor" sau al hibrizilor slabi) sau 15 - 50 grame de frunze ( 15 in cazul frunzelor provenite de la tunderea buzilor de soi, 40-50 grame in cazul frunzelor de masculi sau a celor provenite din zonele de inflorescenta a hibrizilor slabi sau a ruderalisului matur.) la 11 grame de unt. Din aceste cantitati rezulta aproximatv o doza. La preparare cantitatea mai scade, in plus exista pierderi, cu atat mai mari cu cat materialul vegetal este de calitate mai proasta (si implicit mai mult)
Deci cand facem prajitura, daca avem 500 grame de unt cu care am facut CanaButter, avem grija sa rezulte in final in jur de 45 portii de prajitura. (mai putine in cazul materiei prime de slaba calitate).
METODA1
1.Bobocii uscati sau frunzele se sfarama in bucatele mici sau pudra.
2.Iarba si untul sau uleiul sunt puse intr-o Bain Marine adica se pun intr-un vas mai mic introdus intr-un vas mai mare, plin cu apa, care la randul lui se pune pe foc. Acest sistem previne arderea amestecului, fenomen care compromite rezultatul final. Cei care au experienta in ale gatitului, daca fac cantitati mari, pot lucra direct pe foc, dat la minimum, dar trebuie sa amestece tot timpul si periodic sa adauge mici cantitati de apa. Dureaza 30 - 50 de minute de cand amestecul de unt si planta incepe sa fiarba ushor pana cand transformarea si extractia THC este gata.
3.Cand este gata, amestecul de planta si unt trebuie strecurat cat este inca fierbinte printr-o sita de ceai, cu gauri cat mai fine.
4. Lichidul curat se pune la racit intr-un vas asezat in apa rece, pentru a se inchega. Dupa intarire, untul se scoate din vas incalzindu-l un pic, doar cat sa se dezlipeasca bucata.
5.Untul de canabis se poate folosi pe loc sau se poate pastra in frigider cca o saptamana (in vas acoperit) sau in congelator cca 3 luni.
METODA2 - se foloseste mai ales cand materia prima este formata din frunze si flori de Ruderalis sau canepa industriala. In acest caz se pot folosi frunze si flori proaspete.
1.Se pun frunzele sau florile intr-o oala de supa, se acopera cu apa si se pune deasupra o cantitate de unt corespunzatoare dozajului (cam 10 grame de unt la 50 - 90 grame de frunze/flori uscate. Daca sunt neuscate se apreciaza cantitatea de iarba dupa volum.)
2.Se fierb bine la foc mic timp de 2-4 ore.
3.Se racesc punand vasul in apa rece si apoi in frigider. Untul se va solidifica in partea de sus a vasului. Se face o gaura in stratul de unt si se scurge bine apa (care este urit-mirositoare). Se topeste untul punand vazul pe foc si se scurge printr-o sita fina (de ceai) separand astfel resturile vegetale de unt. Untul lichid este iarasi racit si solidificat, putandu-se folosi sau pastra la rece.

Atentie, CanaButer are culoare vrede, si deci se recunoaste de untul normal in frigider sau in congelator.

inca o sera micutza - care bine inteles nu trezeste suspiciuni

expeditie intr-un loc fara ilegalitati

imi cer scuze dar nu pot sa imi exprim parerea despre acest film online ...vreau sa ii felicit pe baietii care au creat aceasta pelicula si sa le multumesc .
SI imi doresc sa lasati coment despre film daca va place ...este mirific si tot odata trist din punct de vedere ale afacerilor de culise ale UE ( a se citi Uniunea Europeana )
multumesc

INCEPUTUL SFARSITULUI - Victoriei împotriva războiului în materie de droguri!

Razboiul pe tema drogurilor costa miliarde, cu o schimbare din banii de impozit, canalizati trilioane de dolari in crima organizata, si cu schimbarea a nenumărate vieţi, iar rezultatele obţinute sunt zero.

Cu toate acestea, timp de decenii, orice dezbatere în jurul valorii de care se încheie războiul împotriva drogurilor a fost anulată. În cercurile oficiale, este "tabu" pentru a vorbi despre regulament sau dezincriminare - unii chiar îşi pierd locul de muncă pentru a face acest lucru.

Apoi, un grup de foşti preşedinţi au format Comisia mondială privind Drogurile să vorbească cu îndrăzneală pentru reformă. Ei au confruntat cu o problemă - politicieni au afirmat că nu ar putea acţiona pentru ca nu exista nici un suport public pentru schimbare! Deci, Avaaz a aderat la lupta.



Am lansat campania, şi într-o săptămână, comunitatea noastră a dovedit ca politicienii greşesc, cu peste 600.000 de Avaazers(utilizatori) astepta pentru a pune capăt războiului impotriva drogurilor. Preşedinţii franco-şi miliardarul Richard Branson au convocat o conferinţă de presă, au prezentat raportul lor si propun reforma, au primit petiţia Avaaz - iar răspunsul a fost incredibil! Peste 2000 de articole din mass media au fost scrise (AP, IPS, The Guardian), aproape toate dintre ele pozitive! Tabu-ul a fost rupt ...

Într-o întâlnire strategie care după-amiază, ex-preşedinţi în mod repetat, s-au uitat pentru comunitatea noastră pentru a ajuta la campanie, subliniind faptul că doar presiunea -iarbă, rădăcini- pot crea voinţa politică pentru acţiune.

A doua zi, Comisia Global Avaaz şi sa întâlnit cu Secretarul General al ONU Ban Ki-moon. În 30 de minute de discuţii, petiţia Avaaz a fost susţinută şi în mod repetat, citată ca dovadă a cererii publice pentru a pune capăt războiului. Ban a făcut un pas important şi a decis să creeze un grup operativ pentru a se uita la noi soluţii pentru problema drogurilor! O dezbatere reală şi o nevoie disperata de a începe în cele din urmă ...

>>> Eu sunt, sincer surprins ... insa intrebarea mea este faoarte concisa :
SI IN ROMANIA CAND O SA SE SCHIMBE OARE??? :))

cana-test ...pentru a testa calitatea materialului

ciocolata cu canabis > pentru cerere

ingrediente
150 grame de ciocolata, preferabil ciocolata de menaj pentru prajituri
3.5 grame buds de buna calitate
doua vase care intra unul in celalalt, si prin introducerea de apa intre ele sa rezulte un sistem Bain-Marie


Se pune sistemul Bain-Marie pe foc mic. Se rupe sau taie ciocolata in bucatele, si se pun in vasul interior. Ciocolata se va topi incet. Nu trebuie sa incalziti nici prea mult, deobicei nici nu trebuie ca apa sa fiarba.
Mugurele de iarba se va marunti bine cu o rasnita pana ajunge ca un praf si se pune peste ciocolata topita. Se amesteca bine, pentru omogenizarea Ierbii in toata ciocolata.
Se toarna intr-o caserola metalica pentru cuburi de gheatza si se pune la frigider. Dupa solidificare se desprind pastilele de ciocolata incalzind un pic caserola.
Ciocolata cu Canabis se poate pastra in staniol, ca si ciocolata obisniuita, de preferinta in frigider


Observatii


1. La topirea ciocolatei de menaj e bine de pus o lingura si jumatate de lapte sau o lingura de apa impreuna cu ciocolata si cu praful de iarba. In felul acesta noua ciocolata va ramane cremoasa, altfel va fi tare (fizic) .


2. ciocolata se face mai bine cu kief sau hash de buna calitate decat cu buzi, se rezolva astfel doua probleme majore.
a) Din reteta rezulta ca buzii faramitati raman in ciocolata, ceea ce nu este chiar foarte placut. Maruntirea buzilor cu o rasnita manuala speciala face sa ramana bucatele destul de mari...
b) Rasnirea buzilor cu rasnita electrica de cafea este o solutie pentru a se obtine praf foarte fin, dar datorita vitezei foarte mari a cutitului se formeaza caldura instantanee si o parte din tricomi se lipesc de cutitul rasnitei (se fac hash), deci nu mai ajung in ciocolata ci ... in cafeaua rasnita ulterior.

Documentarul de lagalizare a Angliei

Cel mai mare mars al marijuanei a avut loc la Toronto

peste 40.000 de oameni au participat la cel mai mare mars al marijuanei din lume
40.000 de prosti cum zic comunistii de la noi din tara ...

Noi clipuri cu marsul marijuanei si in alte state

puteti observa ca acest marsh al marijuanei ia amploare si in alte tari ...oare la noi nu se poate face asa ceva ??? ce parere aveti? mi-ar placea sa vad un coment (o parere) din partea oficialilor statului roman despre acest marsuri si ce ar face esi in cazurile astea




si washington DC a strans o multime de participanti dupa cum puteti vedea mai jos

Republica Moldova preia initiativa

in sfarsit incepe lumea sa faca reclama sa faca publicitate sa informeze restu incuiatilor, un lucru fericit zic eu ...oricum daca o sa o legalizeze inainte noastra ne mutam in moldova :))).
In filmuletul de mai jos veti vede mai multe despre MARSUL DE LEGALIZARE A MARIJAUANA ( AKA: HAI MARIA)

funy song

Retete cu marijuana ... ;)

Dupa cum bine stiti marijuana (canabisul) , planta care in presa(si cea din Romania) este foarte controversata ...pentru abilitatiile ei miraculoase pentru cunoscatori si mai putin miraculoase pentru prosti. asta bineinteles are urmatorul subinteles : Daca ai dreptul la informatie , informeaza-te; nu ramane indiferent (prost)
Si sa trecem la Retetele care le-am pomenit :

Milky Way = Lapte de mama
1. Reteta DIN CARTE
Ingrediente:
* 2 linguri cu varf de frunze din zona bobocilor, uscate
* 500 grame de lapte integral. (nedegresat)
Frunzulitele de MJ bine uscate se macina pana ajung pudra. Se amesteca cu laptele. Amestecul se fierbe la foc mic sau in sistemul Bain-Marie timp de cel putin 2 ore.(masurate din momentul in care amestecul de lapte si frunze incepe sa fiarba). Pentru cantitati mari se poate fierbe si 6 ore. Doza este in jur de un sfert de ceasca, dar variaza foarte mult in functie de calitatea frunzelor si cea a laptelui.
Ceea ce ramane neconsumat se poate pastra in frigider cateva zile sau mai mult timp in congelator.
Se poate consuma ca atare, dar este gretos. Mai bine se foloseste in retete de inghetata sau prajituri.

2. Reteta ROMANEASCA, empirica
Ingrediente:
* Frunze de marijuana tocate. Daca se folosesc frunzulitele din jurul bobocilor, laptele va iesi "tare", dozajul este in jur de un sfert de ceasca. Daca se folosesc inflorescente de Ruderalis sau de Canepa Industriala, ori frunze de la Masculi, laptele va iesi mai slab, dozajul este intre jumatate de ceasca si o cana.
Frunzele nu trebuie sa fie uscate, pot fi si verzi. Se toaca pentru a usura extractia.
* Lapte integral sau cat mai gras ( 3.5 % minimum ) .
* Daca nu avem lapte integral, il reconstituim, adica adaugam 15 grame de unt la fiecare litru de lapte. Sau adaugam 25 de grame de smantana la fiecare litru de lapte.
Frunzele tocate se pun intr-o oala, se preseaza bine si se acopera cu lapte. Se pun pe un foc mic si se fierb 4 - 8 ore. Dupa primul clocot mai putem adauga frunze, acestea se lasa foarte mult. Laptele va scadea in timpul fierberii. Daca scade prea mult se poate completa cu mici cantitati de apa. Este important ca amestecul sa nu se prinda de oala. Pentru asta amestecul trebuie amestecat tot timpul si oala sa fie din cea cu fund dublu sau se va folosi cuptorul dupa ce amestecul a dat primul clocot si nu mai are tendinta de a da in foc. Daca se foloseste si unt sau smantana, acestea se adauga odata cu frunzele, se vor topi si se omogenizeaza treptat, odata cu amestecatrea. Ruderalis-ul si canepa Industriala, ca si frunzele de masculi nu prea au tricomi si trebuie extras THC din structura plantei. Deci necesita timpi de fierbere mai lungi.
Dupa fierbere se strecoara amestecul prin o sita, separand frunzele fierte de lapte, care se consuma dupa racire. Frunzele se arunca.
Este important ca amestecul sa nu se arda pentru a micsora din gustul gretos. Chiar daca utilizati cuptorul pentru a fierbe amestecul, nu uitati sa amestecati pentru ca toate frunzele sa vina in contact cu grasimea din lapte/unt, care altfel se separa si ramane sus.
Se recomanda ca doza sa fie bauta "pe nerasuflate", dupa expiratia aerului din plamani, pentru a nu simti gustul nu prea placut.

O lingura cu varf de cacao la o cana de Milky Way anihileaza in mare masura gustul neplacut ramas de la Iarba.



UNT DE CANABIS - CanaButter
Aceasta este baza pentru majoritatea retelor care vor urma. Untul este cea mai buna grasime pentru extragerea THC, dar la fel de bine se poate folosi Ulei de Masline sau de Floarea-soarelui.

Dozare 1.5 - 7 grame de "boboci" ( 1,5 in cazul soiurilor etichetate, 7 in cazul "salbaticiunilor" sau al hibrizilor slabi) sau 15 - 50 grame de frunze ( 15 in cazul frunzelor provenite de la tunderea buzilor de soi, 40-50 grame in cazul frunzelor de masculi sau a celor provenite din zonele de inflorescenta a hibrizilor slabi sau a ruderalisului matur.) la 11 grame de unt. Din aceste cantitati rezulta aproximatv o doza. La preparare cantitatea mai scade, in plus exista pierderi, cu atat mai mari cu cat materialul vegetal este de calitate mai proasta (si implicit mai mult)
Deci cand facem prajitura, daca avem 500 grame de unt cu care am facut CanaButter, avem grija sa rezulte in final in jur de 45 portii de prajitura. (mai putine in cazul materiei prime de slaba calitate).
METODA1
1.Bobocii uscati sau frunzele se sfarama in bucatele mici sau pudra.
2.Iarba si untul sau uleiul sunt puse intr-o Bain Marine adica se pun intr-un vas mai mic introdus intr-un vas mai mare, plin cu apa, care la randul lui se pune pe foc. Acest sistem previne arderea amestecului, fenomen care compromite rezultatul final. Cei care au experienta in ale gatitului, daca fac cantitati mari, pot lucra direct pe foc, dat la minimum, dar trebuie sa amestece tot timpul si periodic sa adauge mici cantitati de apa. Dureaza 30 - 50 de minute de cand amestecul de unt si planta incepe sa fiarba ushor pana cand transformarea si extractia THC este gata.
3.Cand este gata, amestecul de planta si unt trebuie strecurat cat este inca fierbinte printr-o sita de ceai, cu gauri cat mai fine.
4. Lichidul curat se pune la racit intr-un vas asezat in apa rece, pentru a se inchega. Dupa intarire, untul se scoate din vas incalzindu-l un pic, doar cat sa se dezlipeasca bucata.
5.Untul de canabis se poate folosi pe loc sau se poate pastra in frigider cca o saptamana (in vas acoperit) sau in congelator cca 3 luni.
METODA2 - se foloseste mai ales cand materia prima este formata din frunze si flori de Ruderalis sau canepa industriala. In acest caz se pot folosi frunze si flori proaspete.
1.Se pun frunzele sau florile intr-o oala de supa, se acopera cu apa si se pune deasupra o cantitate de unt corespunzatoare dozajului (cam 10 grame de unt la 50 - 90 grame de frunze/flori uscate. Daca sunt neuscate se apreciaza cantitatea de iarba dupa volum.)
2.Se fierb bine la foc mic timp de 2-4 ore.
3.Se racesc punand vasul in apa rece si apoi in frigider. Untul se va solidifica in partea de sus a vasului. Se face o gaura in stratul de unt si se scurge bine apa (care este urit-mirositoare). Se topeste untul punand vazul pe foc si se scurge printr-o sita fina (de ceai) separand astfel resturile vegetale de unt. Untul lichid este iarasi racit si solidificat, putandu-se folosi sau pastra la rece.

Atentie, CanaButer are culoare vrede, si deci se recunoaste de untul normal in frigider sau in congelator.




Va prezint aici retete pentru prajituri si mancaruri cu cannabis. Unele sunt adaptari dupa cartea lui Steven Whisnia - Fratele meu Canabisul.

THC nu este solubil in apa ci doar in grasime. Canabisul crud nu contine THC ci acizi canabinoizi care se transforma in THC sub influenta caldurii.
Gatitul este o buna ocazie pentru a recupera THC din frunze. Cele mai indicate sunt cele cu concentratie relativ mare, situate in preajma inflorescentelor. Dar cu rabdare si folosind cantitati mai mari de ingrediente primare putem recupera THC si din frunzele de Masculi sau din florile de canepa salbatica, Ruderalis ori Industriala salbaticita. Desigur, rezultatul acestor metode nu va produce un produs finit cu aceeasi savoare ca cel obtinut din inflorescente = buzi.
Cantitatile necesare unui tripp sunt greu de prevazut si trebuie gasite de fiecare individ consumator prin incercare si eroare. Un bun inceput este sa folosesti putin mai mult decat cantitatea pe care o persoana ar fuma-o intr-o sedinta, insa rezultatele variaza in functie de puterea (concentratia) ierbii originale si de modul in care este absorbita de organism.
Daca faceti prajiturele in care elementul activ este Untul de Canabis, faceti multe si identice, pentru a putea sa faceti dozaj ad-hoc. Mare atentie la "sindromul turistului grabit", poate dura 2 - 3 ore pana ce efectele canabisului mancat sa se faca simtite. Cei ce nu mananca suficient irosesc Iarba si timpul, insa cei nerabdatori care mananca prea mult vor ajunge prea "daramati". Efectul canabisului mancat dureaza mai mult decat al celui fumat, inainte de a manca asigura-te ca ai suficient timp pentru TRIPP, ca in urmatoarele 6 - 8 ore nu ai obligatii presante si solicitante, cum este de exemplu condusul masinii. De asemenea este bine sa ai imprejur Prieteni care cu care sa imparti Bucuria Tripp-ului.
Dar sa nu mai lungim , vorba lunga saracia Omului.

e timpul sa se termine ,asta e momentul voteaza petitia

Un baietel cu cancer salvat de tatal sau cu marijuana

Un tata disperat, al carui fiu avea o tumoare pe creier care ii punea viata in pericol, a dezvaluit ca i-a dat, in secret, marijuana medicala pentru a-i usura durerea.

In mod miraculos, baietelul si-a revenit complet. Cash Hyde era un copil perfect sanatos cand s-a nascut in iunie 2008, dar a cazut bolnav cu putin inainte de a doua lui aniversare, scrie dailymail.co.uk.

La inceput, doctorii l-au diagnosticat gresit, apoi parintii lui, Mike si Kalli, din Missoula, Montana, au primit teribila veste ca fiul lor are o tumoare canceroasa pe creier. Micutul a facut chimioterapie pentru a opri evolutia tumorii, tratament care a avut consecinte dramatice – o infectie a sangelui, convulsii si lesinuri.

Doctorii ii anuntasera pe parinti sa fie pregatiti ca fiul lor sa moara, din cauza ca starea lui se tot inrautatea. In acele momente de rascruce, tatal micutului Cash a luat, fara sa stie, o decizie care avea sa-i salveze viata copilului: pentru ca nu mai putea sa stea cu mainile in san si sa il priveasca neputincios cum zace pe patul de spital, tatal lui a inceput sa-i administreze marijuana medicala pentru a-i ameliora durerile.

Doctorii nici n-au vrut sa auda de ideea lui Mike, care, in ciuda raspunsului lor, a inceput sa-i dea copilului marijuana medicala prin tubul prin care se hranea, pe ascuns. A observat ca fiul lui a inceput sa se simta mai bine la scurt timp dupa inceperea tratamentului.

“De 40 de zile nu mai mancase nimic – il hraneau prin tub – si a fost incredibil sa-l vad cum mananca o bucatica de branza. Asta arata ca vrea sa traiasca!”, a declarat tatal lui.

Acum, micutul Cash a fost declarat vindecat de cancer, este acasa si se joaca cu fratele lui mai mare, Colty. Tatal lui e convins ca marijuana l-a ajutat sa treaca mai bine peste chimioterapie.

Marijuana medicala este legala in unele state din America, inclusiv in Montana, dar folosirea ei in cazul copiilor este foarte rara. “Este ceva controversat si este destul de infricosator. Dar nimic nu e mai infricosator decat gandul ca-ti poti pierde copilul!”, a mai spus tatal lui Cash.



sursa:PROtv.ro

Semneaza Petitia pentru legalizarea marijuanei

Marijuana medicinală trebuie legalizată pentru că:

>tratează scleroza multiplă și scleroza laterală amiotrofică
>tratează durerea cronică, hipertensiunea și incontinența
>tratează gliomurile și aproape toate tipurile de cancer
>tratează osteoporoza, diabetul și artrita reumatoidă
>tratează boala Alzheimer și Sindromul Tourette
>tratează glaucomul, distonia și fibromialgia
>tratează Hepatita C, MRSA, HIV/SIDA
>este folosită ca plantă medicinală de peste 5000 de ani
>este o plantă 100% naturală
>nu provoacă dependență
>te ajută să te lași de fumat
>ajuți peste 2 milioane de români să se trateze
>vei salva mii de vieți

NU spune NU
SEMNEAZA PETITIA s-ar pute sa ai si u nevoie de EA !!!

desene animate super tare

ce face un cal pe un camp de canabis?

intrebare: >ce face un cal pe un camp de marijuana???
raspuns: PASTE FERICIT

personalitati care au/consuma(t) Marijuana

semintele de marijuana sunt legale

Reprezentantii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) sustin ca, într-adevar, comercializarea semintelor de marijuana nu intra sub incidenta legii penale pentru ca nu contin tetrahidrocarbinolul THC. Acestia sustin ca, potrivit Legii 143 din 2000, doar consumul si traficul de marijuana, adica al plantei, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 15 ani.

lectie de istorie 2

Lectie de istorie 1