Bunica mananca o prajitura magica :))

De ce consumatorii de marijuana sunt mai slabi şi au un nivel mai bun al insulinei?

Consumul de marijuana este asociat cu o creştere semnificativă a aportului caloric. Cu toate acestea, în ciuda faptului că mănâncă mai mult (unele măsurători arată că ar fi vorba de 600 de calorii în plus pe zi), consumatorii de marijuana nu par să aibă probleme cu indicele de masă corporală. Mai mult, studiile au indicat că există o incidenţă mai mică a obezităţii în rândul utilizatorilor de marijuana.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Nebraska, împreună cu specialiştii de la Harvard School of Public Health şi cei de la Beth Israel Deaconess Medical Center, au analizat informaţii prelevate de la un eşantion de peste 4.600 de adulţi. Aproape 12% dintre aceştia s-au declarat consumatori de marijuana, în timp ce alţi 42% au declarat că folosit drogul în trecut. Participanţilor li s-au prelevat probe de sânge pentru a li se măsura insulina à jeun (pe nemâncate), nivelurile de glucoză, rezistenţa la insulină şi nivelurile de colesterol. Totodată, specialiştii au măsurat circumferinţa taliei pentru fiecare subiect implicat în cercetare.
Rezultatele au indicat că utilizatorii de marijuana aveau circumferinţele taliilor mult mai mici decât subiecţii care nu consumaseră niciodată acest drog. Rezultatele au rămas la fel chiar şi după ce s-au luat în calcul şi alţi factori precum sexul, vârsta, consumul de tutun şi alcool şi nivelul de activitate fizică.
Mai mult, s-a observat că cei care consumă marijuana au un nivel mai mare de HDL („colesterol bun”). Diferenţele semnificative dintre cei care fumau marijuana şi cei care nu aveau acest obicei s-au observat la măsurarea insulinei . Astfel, consumatorii de canabis aveau un nivel al insulinei cu 16 procente mai redus, comparativ cu participanţii care nu fumau marijuana, în timp ce rezistenţa lor la insulină era şi ea cu 17% mai redusă.
Rezultate similare, dar ceva mai slabe, s-au observat şi în rândul subiecţilor care obişnuiseră să fumeze marijuana, dar care renunţaseră să mai facă asta în ultimele 30 de zile.
Deşi încă nu au descoperit procesul din spatele acestui fenomen, oamenii de ştiinţă susţin că rezultatele studiului sugerează că marijuana îmbunătăţeşte controlul insulinei, reglând greutatea corporală.
Sursa: The Atlantic

Studiul complet: "The Impact of Marijuana Use on Glucose, Insulin, and Insulin Resistance among US Adults," este publicat in : The American Journal of Medicine.

Plantaţie de marijuana descoperită într-un tunel din Roma

Garda Financiară din Italia a descoperit întâmplător, în urmă cu câteva zile, o enormă plantaţie de marijuana, având o valoare comercială de trei milioane de euro, într-un tunel dezafectat din Roma construit pe vremea lui Mussolini, informează AFP.

În timpul unei operaţiuni, agenţii care efectuau o patrulă au depistat o plantaţie de marijuana într-un tunel, în apropierea gării Casilina din Roma. "Percheziţia a permis depistarea unei zone de 4.000 de metri pătraţi în care erau sere pentru culturi de marijuana", se arată într-un comunicat al Gărzii Financiare italiene.
Autorităţile au confiscat 340 de kilograme de marijuana, mai precis 340.000 de doze care au o valoare de piaţă de trei milioane de euro. Un italian în vârstă de 57 de ani a fost arestat.


preluat:http://citynews.ro/international/plantatie-de-marijuana-descoperita-intr-un-tunel-din-roma-217171

Wikipedia - despre Iarba / cannabis

Marijuana este un amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semințele și florile uscate ale cânepei indiene (Cannabis sativa indica) și are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin. Fiecare tip de marihuana conține THC (tetrahidrocanabinol), principalele substanțe psihoactive ale acestor produse vegetale. Cu cât valoarea THC-ului este mai mare, cu atât mai puternice sunt efectele acestui ușor drog. Substanțele active din cannabis au o istorie îndelungată și plină de tradiție, ca medicamente. În țările Orientului și Americii latine, aceste substanțe sunt puternic răspândite și au indicații de consum medicale și mai ales sociale. Din aceași plantă provine și hașișul (engl. "pot", "shit"), care este rășina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepă (Cannabis). Hașișul se comercializează în "bulgări" solizi sau plăci presate și se prezintă - în funcție de țara de origine - în nuanțe de culoare rosie, maron, verde sau negru. Hașișul și uleiul de hașiș sunt forme mai puternice de marihuana.
Experiențele pe animale au arătat că THC-ul atacă sistemul imunitar al organismului.

Efecte și stările psihice la om

Efectele substanțelor active din cannabis depind în mod decisiv de personalitatea și mediul social al consumatorului. Unii oameni nu simt nimic dacă fumează marijuana, iar alții se pot relaxa și pot avea un sentiment înălțător. Se descriu diferite faze ale stării tipice de euforie (engl. "cannabis high", "social high"). Printre efectele inițiale se numără adesea o stare de agitație, însoțită ocazional de stare de tensiune și anxietate, stări ce vor fi urmate în curând de o senzație plăcută de siguranță și ocrotire. Urmează stări introspective și echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot apărea oscilații ale stării de spirit, râsul nemotivat alternând cu tăcerea contemplativă. Este caracteristică intensificarea percepției mediului extern și intern. În cazul consumului în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relațiilor de grup. Pierderea aptitudinilor critice pe durata stării de stupoare poate duce la perceperea defectuoasă a realității obiective (efectul halucinogen). Consumatorul nu face față întotdeauna intensității trăirilor noi, ceea ce poate avea ca și consecință apariția unor stări de anxietate severă. Amețeala după cannabis nu are aceeași evoluție în toate cazurile, existând și stări euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declanșa psihoze schizofreniforme.
Marijuana nu provoacă dependență fizică. Dependența psihică de substanțele active din cannabis poate apărea în urma consumului îndelungat și depinde de doza utilizată, de regularitatea consumului, de organismul consumatorului etc. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului. Există riscul de a dobândi dependență psihică în timp și prin consum regulat. Majoritatea consumatorilor iau hașiș sau marihuana aproximativ o dată sau de două ori pe săptămâna, de regulă într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar fi fost obișnuit consumul de alcool. De obicei, această categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fără a suferi de simptome de sevraj psihic. Crește însă numărul consumatorilor care fumează zilnic și a căror ritm de viață, sentiment de siguranță și stare generală este sensibil tulburată fără droguri. La astfel de consumatori, renunțarea după o lungă perioadă de abuz poate duce la neliniște, alterarea stării psihice și tulburări de somn.
Boli la care ajută marijuana: scleroza multiplă, MRSA, hipertensiunea arterială, incontinență urinară, tulburările gastro-intestinale, cancerul, durerea cronică, boala alzheimer, apneea de somn si multe altele.

preluat: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marijuana